Instalația de paratrăsnet asigură protecția unei structuri împotriva loviturilor directe de trăsnet prin captarea trăsnetelor care cad în zona protejată, conducând curentul de trăsnet de la punctul de impact prin conductoarele de coborâre la priza de pământ, fără ca trăsnetul să producă avarii ale structurii protejate, sau să poată declanșa incendii sau explozii.

Normele și standardele tehnice impun ca oblgativitate montarea sistemelor de paratrăsnet în următoarele cazuri:

• Clădiri foarte înalte sau izolate;
• Clădiri care conțin materiale explozive sau inflamabile;
• Clădiri care conțin un patrimoniu de neînlocuit;
• Clǎdiri unde existǎ concentrații mari de oameni;
• Clǎdiri și instalații industriale de importanțǎ strategicǎ în furnizarea serviciilor publice;
• Clǎdiri izolate sau care sunt localizate în apropierea lacurilor, pǎdurilor, sau zone cu densitate mare de fulgere.

Pentru a şti dacă este nevoie ca un imobil să fie protejat împotriva loviturilor de trăsnet, este necesar să realizăm un calcul de evaluare a riscului. Acest calcul este destul de complex, dar ALC ELECTRICAL TESTING împreună cu TCT PROTECTION pune la dispoziție un software care simplifică acest calcul de evaluare, mai ales pentru utilizatorii care nu sunt de specialitate.

Nivelurile de protecție ale unei instalații de protecție la trăsnet de tip PDA, sunt factorii de siguranță care trebuie aplicați pentru a minimiza riscul de daune cauzate de loviturile de trăsnet asupra structurilor protejate. Nivelurile de protecție sunt clasificate și au un interval de la I la IV, nivelul I fiind cel mai strict nivel de protecție.

Componentele de risc implicate în evaluarea riscului total sunt indicate în Normativul I7/2011, iar compunerea acestora este următoarea:

RD - riscul datorită căderii trăsnetelor pe structură;
RI - riscul datorat trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează;
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.

  Acest lucru arată că, pentru un imobil riscul de incendiu reprezintă 92 % din riscul total.

Eficienţa unui paratrăsnet PDA este caracterizată de avansul de amorsare ΔT, limitat conform standardului NFC 17-102 și UNE 21186 la 60μs şi este necesar în calculul razei de protecţie.

Avansul de amorsare ΔT (μs ) este definit ca avansul în timp obținut de un paratrăsnet PDA la lansarea liderului ascendent de întămpinarea a trăsnetului, în comparație cu un terminal simplu (tijǎ) expus în aceleași condiții.

Acest timp de avans în amorsare determină raza de protecție a paratrăsnetului. Cu cât timpul de formare a liderului ascendent este mai mare, cu atât suprafața de captare a liderul descendent este mai mare, protejând astfel o zonă mai mare.

Raza de protecţie (Rp) a unei instalații de paratrǎsnet de tip PDA, depinde de nivelul de protecţie calculat, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării dar şi de înălţimea vârfului paratrǎsnetului PDA în raport cu planul orizontal de la partea superioarǎ a imobilului protejat.

PDA -ul fixat pe catarg, trebuie amplasat la cel puțin 2 m deasupra zonei protejate, inclusiv antene, turnuri de răcire, acoperișuri, rezervoare, etc.

Da, trebuie să conectați toate elementele metalice ale imobilului cu instalația de paratrăsnet, pentru a evita producerea de scântei sau tensiuni periculoase.

Normativul I7/2011 impune condiția ca instalațiile de paratrăsnet de tip PDA, trebuie să aibe cel puțin două coborȃri. Recomandare este ca cele două coborȃri să fie pozate pe două laturi opuse ale clădirii. Coborȃrile sunt considerate independente dacă nu sunt pozate în paralel și au o distanță de separare de cel puțin 2 m.

Da, când nu este posibil să se facă în afară clădirii, conductoarele de coborȃre se pot fixa în nișe special construite neconductive (izolate) și neinflamabile.

Valoarea rezistenței de dispersie a prizei de pămȃnt pentru instalația de paratrăsnet, trebuie să aibe o valoare de maxim 10 ohmi în cazul în care priza de pămȃnt este separată de priza de pămȃnt a instalației electrice de utilizare și se afla la o distanța de separare de cel puțin 20 m de aceasta.

În cazul în care aceste condiții de separare nu sunt îndeplinite, se recomandă interconectarea acestora, iar valoarea rezistenței de dispersie a prizei de pămȃnt trebuie să aibe o valoare sub 1 ohm.

Da, se recomandă conectarea celor două sisteme de împământare pentru a realiza o echipotențializare a întregului sistem. Normele și standardele, indică faptul că atunci cȃnd clădirea sau volumul protejat, are instalația de priza de pămȃnt realizată în fundație, conductoarele de coborȃre ale instalației de paratrăsnet trebuie conectate la aceasta.

Conductoarele de coborâre cele mai utilizate sunt din: aluminiu, cupru, oțel zincat și inox.

Multe dintre instalațiile de paratrăsnet din țara noastră nu au instalat un contor de înregistrare a loviturilor de trăsnet. Instalarea contorului este însă necesară pentru a monitoriza loviturile de trasnet și a efectua verificarile instalației de paratrăsnet conform normativului I7/2011, ori de cȃte ori aceasta a primit o lovitură directă de trăsnet. 

Unele structuri din oțel pot fi utilizate drept conductoare naturale de coborâre pentru instalația de protecție împotriva trăsnetelor, cu condiția asigurǎrii conductivitǎții, iar rezistența acestora sǎ fie < 0,01Ω