Care este diferența dintre un trăsnet și un fulger?

Fulgerele sunt explicate ca fiind fenomene atmosferice care constau într-o descărcare electrică, produsă între nori sau în interiorul unui nor.
Acesta este și motivul pentru care instalațiile de protecție împotriva efectelor acestor fenomene meteorologice extreme se numesc paratrăsnete și nu "parafulgere".
Fulgerele și trăsnetele captivează de mult atenția și imaginația oamenilor prin manifestările energetice extreme care au loc în timpul furtunilor. Chiar daca au apariții de doar câteva fracțiuni de secundă pe cer, instinctual avem un sentiment de pericol care se declanșează la momentul în care privim cerul brăzdat de fulgere.
În țara noastră fenemonele extreme, cu furtuni și fulgere sunt totuși destul de modeste fața de alte regiuni geografice, dar sunt totuși o condiție inevitabilă, frumoasă și periculoasă a vieții noastre.

Dar cât de mult știm cu adevărat despre fulgere și trăsnete?
Legat de acest fenomen meteorologic rămân în continuare multe mistere, dar există totuși o mulțime de lucruri cunoscute care ne pot ajuta să ne protejăm atât pe noi cât și casele noastre.
Iată câteva informații statistice despre fulgere pe care poate nu le știați:

Așa cum am mai explicat și în parte introductivă, fulgerul este o descărcarea electrică naturală de înaltă tensiune care are loc în nori sau între aceștia și pământ. Această descărcare electrostatică uriașă este însoțită de un arc electric și de obicei de un tunet.

Ce tipuri de fulgere existǎ?
Închideți ochii și imaginați-vă un fulger. Dacă facem acest exercițiu, majoritatea dintre noi ne vom imagina un arc electric de la nori până la pământ, un copac sau o clădire. Aceasta este o lovitură de trăsnet și reprezintă doar aproximativ 20% din numărul total al descărcărilor electrice care au loc în timpul furtunilor.

Ce tip de fulgere constituie celelalte 80%?
Cele mai multe descărcări electrice au loc în interiorul norilor consumând energia acumulată și din acest motiv nu sunt vizibile oamenilor.
Mai existǎ un tip de fulger extrem de periculos, care se formeazǎ la înǎlțimi foarte mari în interiorul marilor nori de furtunǎ și care acumuleazǎ energia tuturor descărcǎrilor interioare și care poate lovi foarte departe de zona în care este furtuna, adicǎ într-o zonă în care vremea este frumoasă și cerul este senin.
Blițuri/flash-uri laterale, prezintă deasemenea un mare pericol. Acest tip de fulger, este de fapt un tip de lovitura indirectă și apare în momentul în care fulgerul lovește un obiect mai mare decât victima, iar o parte din acesta sare în altă direcție căutând o cale cu rezistență mică în drumul său către pământ.
Din acest motiv, atunci când are loc o loviturǎ de trǎsnet în apropiere, puteți deveni o victimă a flash-urilor laterale.

Fulgerul indicator al vremii severe!

Fulgerul este cel mai bun indicator al furtunilor. De fapt, fulgerul este detectat în majoritatea cazurilor de furtună  pe o rază de aproximativ 30 km și de cele mai multe ori cu 45 de minute înainte și după un eveniment meteorologic sever.
Fulgerul este așadar, doar o parte a acestor evenimentelor meteorologice periculoase și distructive.

Cum se dezvoltă fulgerul?

Chiar dacă sunt încă multe lucruri necunoscute, știm însă cum se formează fulgerul.
În verile calde când pământul este fierbinte, acesta încălzește aerul de la nivelul solului, care se ridică în părțile superioare ale atmosferei și formează norii. Pe măsură ce aerul cald se acumulează, norul se extinde, devenind tot mai mare și mai mare. 

Chiar dacǎ la originea formării norilor stă aerul cald, norul nu este cald. În partea de sus a acestuia, temperaturile sunt foarte aproape de pragul de îngheț, unde vaporii de apă formați din condensarea aerului cald se transformă în gheață.
Apare astfel o mișcare în nor, generată de acest aport de aer cald, care în contact cu aerul foarte rece de la partea superioară a norului, formează "o mică furtună" în nor, unde micile bucăți de gheață sunt antrenate în aceastǎ mișcare și se formează astfel o acumulare de sarcini electrice.
Acesta este începutul formării unui fulger. Pe măsură ce norul se încarcă electric, în partea de sus a acestuia se acumulează particulele mai ușoare, încărcate pozitiv, iar cele mai grele particule încărcate negativ se acumulează la baza acestuia.
Când ambele încărcări electrice cresc suficient de mult, se produce un fel de scurtcircuitare, adică ia naștere fulgerul. Descărcarea din nor către pământ are loc atunci când sarcina pozitivă a solului, clădirii, sau instalației respective, este atrasă de încărcătura negativă de la baza norului.
De aceea, copacii, clǎdirile înalte, antenele de comunicații, uneori și oamenii devin elemente conductoare ale unei lovituri de trăsnet!
Încărcarea pozitivă de la sol se conectează cu încărcarea negativă din nor, generând trăsnet de tip "nor-pǎmânt".
Este interesant de știut, că în ciuda a cee ce observǎm noi, că fulgerului coboară din nori, în realitate sarcina pozitivă se ridică de la sol și produce trăsnetul care se vede la orizont.

Ce este tunetul?
Multi oameni se întreabă ce cauzează tunetul și de ce se întâmplă în primul rând. Răspunsul este: fulgerele și trăsnetele!
Dar cum? Așa cum am menționat mai înainte, această descărcare numitǎ fulger, generează o căldurǎ foarte mare, care are ca rezultat o extindere/expansiune foarte mare a aerului din jur, care creeazǎ tunetul.
Chiar dacă tunetele pot fi auzite de la mulți kilometri depărtare, nu înseamnă că furtuna este la o distanță sigură. Mai ales că loviturile de trăsnet se pot extinde la kilometrii distanță de norul de furtună.
Cu toate acestea, tunetul nu trebuie să fie un indicator al momentului în care trebuie să mergeți într-o zonă sigurǎ la interior, dar totuși când auziți tunete, intrați înăuntru!

Sfaturi privind siguranța împotriva trăsnetelor
Majoritatea oamenilor ar crede că sunt cel mai expuși riscului în timpul furtunilor, dar adevǎrul este că majoritatea accidentelor produse de loviturile de trăsnet se întâmplă chiar înainte de sosirea furtunii și după ce începe să se îndepărteze.
Principalul motiv este acela cǎ oamenii nu caută adăpost, sau nu opresc activitățile în aer liber suficient de repede pentru a se proteja de trăsnetele care apar înainte de sosirea furtunii.

Pe de altă parte, apariția soarelui după o furtună face ca oamenii să iasă din adăpost pentru a relua activitățile în aer liber, moment când fulgerul se află încă la o distanță suficient de mică pentru a lovi chiar zona peste care a trecut furtuna.